De vreo 3 ani incoace am schimbat vreo 4 joburi . Doua prin Spania , unul in Ungaria si acum il termin pe cel din Romania . Faza tare este ca am primit vestea sapt asta exact de ziua mea 22 iunie . Acum doi ani tot de ziua mea imi incheiam activitatea in Spania . Ma gandesc daca asa o sa fie din doi in doi ani de acum incolo . Nici macar somer nu o sa fiu pt ca nu am cotizat la statul roman 12 luni consecutiv . Asta este viata cu urcusurile si coborasurile ei . Mi-as dori ca ajutorul de somaj care trebuia sa-l iau eu macar sa ajunga la un batran amarat , singur si neajutorat . Noi cei tineri avem multe sanse sa gasim de lucru chiar daca unii zic ca nu prea gasesti pe praful asta . Inca nu s-a deschis agentia care sa vina la tine si sa bata la usa sa-ti dea de munca . Cauta si vei gasi . Parintii nostrii nu ne-au nascut sa devenim cu totii directori . Eu sunt foarte optimist in privinta mea dar extrem de pesimist in legatura cu directia in care se indreapta tarisoara asta a noastra . Criza asta care defapt dureaza de vreo 20 de ani a ajuns sa ne sperie pe toti astfel incat sa stam linistiti acasa chiar daca nu avem un loc de munca : Frate , e criza , nu am unde sa lucrez . Stau toata ziua cu baietii la scara blocului si facem poshta o bere la 2 litrii , spargem vreo 5 pungi de seminte si fluieram gagicile pe strada . Sa o tinem tot asa si vedem noi atunci pe dracu...
De la 1 iulie o sa fiu nici macar somer dar nu disper pentru ca stiu sigur ca daca vreau , sigur gasesc ceva de facut .
speranta e singura care a ramas in cutia pamdorei..am si eu un fiu in aceeiasi situatie, vor vbeni si timpuri mai bune!!la multi ani pt ziua ta!
RăspundețiȘtergerenumai daca nu vrei nu muncesti...ii doresc fiului dumneavoastra multa bafta si noroc si sa ajungem sanatosi la pensie :-)
RăspundețiȘtergere